Cum? Cum e posibil?

Zilele trecute citeam un articol impresionant al Simonei Tache aici. Era vorba despre un apel umanitar, un strigăt disperat pentru o prietenă de 34 de ani care avea nevoie urgentă de o importantă sumă de bani pentru a putea face o operație care îi poate salva viața.

Articolul Simonei, preluat și de alte bloguri cu mulți cititori a avut efectul scontat, astfel că după o zi suma era deja aproape strânsă. Simona și ceilalți care au preluat articolul, dar mai ales cei care au donat, merită toată stima și prețuirea.

În aceeași zi însă am citit cu oroare un articol în care se vorbește despre ilustrul primar de sector, Robert Negoiță, care cu 136.000 de EURO,  (mai mult decât avea nevoie prietena Simonei pentru a supraviețui) s-a gândit să facă un foișor în parcul Titan, cu o rază de 5 m și o înălțime cam tot atâta. Cum dracului să dai banii cu care ai putea lua un apartament frumos de 2-4 camere pe un rahat de foișor? Ușor, dacă sunt bani publici!

De ce nu se alocă bani pentru probleme cu adevărat grave, de sănătate, sau pentru îngrijirea copiilor, bătrânilor șamd? De ce se aruncă cu bani pe borduri, foișoare, gresie și marmură pe trotuare, pergole, Catedrale ale Mântuirii, lefuri și vacanțe pentru aleșii neamului etc etc etc?

Din păcate sunt întrebări retorice 😦