Trebuia să se întâmple odată și-o dată

De când am aflat că o să fiu tată (acum vreo cinci ani, nu vă înghesuiți cu felicitările acum), ținând cont că aveam 38 de ani, am știut că se va întâmpla, mai devreme sau mai târziu. Am glumit de multe ori despre asta. Și totuși, azi, când s-a întâmplat, mi-a căzut cerul în cap, mi-a picat foarte nasol.

Azi în Cișmigiu, fi-miu avea o dispută cu o fetiță. Ea îi spunea că este mic, el o ținea pe a lui că este mare.
-Câți ani ai, întreabă fetița.
-5, zice fi-miu.
-Cât are, mă întreabă pe mine fetița.
-4 ani și jumătate, zic eu. La care ea, senină, lui fi-miu:
-Vezi, bunicul tău zice că ai doar patru ani jumate.

Încă nu mi-am revenit.

Posted from WordPress for Android