De vreo două săptămâni lui fiu-meu i se mișca un dințișor. Nimic impresionant, doar că era primul dinte de lapte pe cale de a lua drumul spre Zâna Măseluță. Acum două seri am observat că deja sub el se chinuia să iasă dintele ăla, definitivul. Fiind cam slab de înger, am decis să apelăm la ajutorul unui stomatolog, să îi scoată dințișorul.
Zis și făcut. Am pus mâna pe Google și am găsit câteva cabinete pe lângă casă. Ne-am dus la primul dintre ele. Elegant, curat, și pe firmă scria „Stomatologie copii”. Excelent, ne-am gândit, dacă ne place rămânem clienți aici. Ne-a deschis doamna asistentă. I-am spus în două vorbe că trebuie să îi scoată lui fiu-meu un dinte de lapte care abia se mai ține.
Și a început: Trebuie să o așteptăm pe dna doctor să iasă, că tocmai a intrat la un pacient. Ok. Că întâi trebuie să facă o ședință de cunoaștere cu copilul, să îi explice ce o să îi facă, să nu prindă frică de dentist. Părea ok până aici. Pe urmă ne-a spus că îi va face o programare săptămâna viitoare, că pentru „consultația” de azi vom plăti 50 de lei, iar „extracția” va costa 150 de lei. Mi s-a părut enorm, am zis „mulțumesc” și am plecat.
Ce naiba, 150 de lei a plătit doamna mea pentru o extracție de măsea de minte care a durat mai mult de o oră.
Am sunat la alt cabinet, ne-am dus acolo, ne-a primit o doctoriță foarte drăguță, l-a pus pe scaun, a vorbit un pic cu el, i-a dat un fâs, i-a scos dintele cu mâna în 3 secunde și m-a costat 30 de lei.
De 7 ori mai ieftin, și probabil de 7 ori mai repede.
Martie din Post 