De ieri am început cursuri de inițiere pentru copii (înot) la Bucharest Sport Club, la bazinul Lia Manoliu. Am făcut o primă lecție de test, să vedem cum se acomodează Matei cu bazinul, cu antrenorii, cu ceilalţi copii.
Totul a fost OK, s-a descurcat bine spre foarte bine, a fost super încântat, abia aşteaptă şedinţele următoare. A intrat cu colac, apoi a înotat un pic și fără, a avut și placă (noi aveam plută, parcă).
Singurul dezavantaj, pentru mine, este faptul că grupa lui fi-miu își desfășoară ora într-o zonă a bazinului totalmente invizibilă din locul amenajat pentru părinți. Așa că, fiind și prima ședință, deci eram morți de curiozitate și eu, și doamna mea, și sora mea, ne-am strecurat fraudulos prin vestiar la intrarea în bazin, unde am găsit o grămadă de părinți, bunici, frățiori și surioare la fel de frauduloși ca și noi, și am tras din când în când cu ochiul de acolo, într-o căldură și umezeală de nedescris.
Din această cauză n-am decât o poză, făcută în vestiar, așteptându-l pe domnul profesor.
Dar mă revanșez eu zilele următoare, nu scăpați de poze.
Ca fapt divers (și poate fi trecut totuși la minusuri), vestiarele sunt aproape neschimbate față de acum 40 de ani, când am învățat tot aici să înotăm eu și cu sora mea.
În cele din urmă ne-am hotărât să continuăm, așa că am ales un abonament cu 2 ședinte pe săptămână, timp de o lună.
Hai pa!
Ce ma bucur!
Si omg ce mare pareee! 😦 o sa faca 15ani si nu o sa imi dau seama!
Va pup!