Nefumător de o săptămână. Bonus: Piesa de la miezul nopţii – 26

Azi s-a împlinit o săptămână de când nu am mai pus ţigare în gură.

O să spuneţi că nu e cine ştie ce. Pentru mine, după 27 de ani în care am fumat între unu şi trei pachete pe zi, e mare lucru.

Dimineaţa îmi fac cafeaua ca şi până acum, o beau la aceeaşi măsuţă din bucătărie, lângă scrumieră şi lângă pachetul de ţigări al doamnei mele. Nu mă tentează aproape deloc. Un pic mai greu e drumul spre / de la servici, aproape o oră în maşină, singur, timp în care de obicei fumam 2-3 ţigări. La servici ies în continuare în pauza de ţigare, cu colegii de ţigare, dar fără  ţigare.

Nu e chiar aşa de greu pe cât credeam. Fizic nu prea am probleme. Psihic e mai greu: sunt efectiv obsedat de faptul că nu mai fumez, povestesc tuturor că m-am lăsat, am pe calculator şi telefon cronometre care marchează cât timp a trecut de la ultima ţigare (apropos, acum sunt

7 days
  6 hours
      45 minutes
        7 seconds
since I quit smoking
(2013-04-22 17:15)
 ), şi toate astea pentru a mă convinge că ar fi nasol să dau cu piciorul acestui efort, să mă fac de râs în faţa celor cărora m-am lăudat că m-am lăsat. Pentru că ştiu că nu m-aş opri la o ţigare dacă aş încerca din nou şi în foarte scurt timp aş redeveni fumător.
Am trecut ieri şi testul petrecerii cu fumători care a fost la mine acasă, sper să ies şi la o bere şi să rezist tentaţiei, şi atunci chiar voi fi foarte, foarte mândru de mine.
Unii se lasă mai greu, alţii mai uşor, nu există reţete universal valabile, dar peste vreo două luni vă voi spune cum am reuşit (deja nu mai spun DACĂ voi reuşi, pentru că ştiu că voi reuşi).
P.S. Pishky, e foarte uşor să te apuci şi mult mai greu să te laşi de fumat!
Bonus: Azi avem Queen – Bohemian Rhapsody. De ce? De-aia!

La mulţi ani de Florii!!! Bonus: Piesa de la miezul nopţii – 24

Hai că mai era un pic şi mă prindeau Floriile la cumpărături (acum am ajuns acasă de la Auchan).

Vă urez (şi îmi urez, pentru că mă cheamă şi Florin) tuturor celor ce purtaţi nume de flori, să fiţi sănătoşi, fericiţi, să vă bucuraţi  de cei dragi, şi să chefuiţi cu spor!

LA MULŢI ANI!

Şi o Floare de Iris pentru voi:

Status update: Sunt nefumător!!! Bonus: Piesa de la miezul nopţii – 22

Sunt nervos.

Şi enervant.

Sunt stresat.

Şi stresant.

Şi irascibil.

Şi intolerant.

Şi mănânc într-una. Tot ce prind, mai ales dulce (cereale, ciocolată, Barni), şi mai ales noaptea, când la mine în casă se aşterne liniştea, şi până acum câteva zile m-aş fi relaxat la o ţigare, două, trei…şpe.

De câteva zile (vreo trei, mai exact), NU MAI FUMEZ. DELOC!!!

După vreo 27 de ani, cu o scurtă pauză, de fumat în draci, am ajuns la concluzia că TREBUIE să mă opresc.

Şi până acum, deşi mă comport aşa cum scriam la început şi ştiu că nu sunt cea mai agreabilă companie, reuşesc. Cu greu, dar reuşesc.

Îmi beau cafeaua de dimineaţă pe aceeaşi măsuţă din bucătărie, lângă pachetul de ţigări al doamnei mele, dar nu mă ating de el. La servici ies în continuare la fumat cu colegii, doar că eu nu mai fumez.

Ştiu că o tigare, una singură,dacă aş mai pune în gură, ar însemna să o iau de la capăt. Sunt hotărât să nu repet prostia de acum 27 de ani.

Să vedem dacă voi putea. Dacă reuşesc, după vreo două luni o să vă spun cum am făcut. Dacă nu, ce rost ar avea?

Astă seară, din nou Timpuri Noi, cu o piesă la temă: Fumatul