Jocurile copilăriei mele

Azi citeam un post interesant pe blogul Denisei, despre Monopoly. Mi-am amintit de jocurile copilăriei mele, care probabil li se par copiilor de azi stupide, depășite, penibile, cam cum mi se păreau mie atunci jocurile despre care îmi povesteau părinții mei.
Îmi amintesc că pe la 8-10 ani, adică spre începutul anilor ’80, am văzut (și jucat) la un vecin Monopoly. Era jocul original, în italiană, procurat prin nu știu ce surse la vremea aceea (știu, mulți dintre voi zâmbesc acum). Am jucat la el toată vacanța de vară, aproape în fiecare zi.
Dar aș fi vrut să îl am și acasă, să îl joc cu ai mei, cu alți prieteni. Vecinul meu mi l-ar fi împrumutat, dar nu-l lăsau părinții.
Și atunci m-am hotărât: îmi fac eu singur propriul meu Monopoly.
Am luat o planșă de Piticot (pătrată, bineînțeles), am lipit peste ea o coală albă de hârtie lucioasă, am desenat tabla de joc. Pionii și zarurile le-am luat tot de la Piticot. Am cumpărat de la librărie vreo 8 cutii cu câte 100 de cartoane pentru cărți de vizită, pe care le-am scris cu carioci colorate și am făcut banii, proprietățile, cartoanele secrete. Din câteva radiere am cioplit case și hoteluri.
Și uite așa, după o zi de muncă, aveam propriul meu joc Monopoly, de care eram foarte, foarte mândru.
Și când am avut primul meu calculator, (o să povestesc altă dată despre el) unul din primele jocuri instalate a fost Monopoly.

Posted from WordPress for Android

La început de an

Tare greu mă urnesc… Au trecut deja 4 zile şi nu am scris decât un post. Pesemne sunt ca diesel-ul, mă urnesc mai greu 🙂

O să încep cu câteva statistici (ţăcăneala mea) despre blogul meu, ca o completare a celor scrise aici şi aici.

În ultima zi a anului am atins şi pragul de 7000 de vizualizări.

2012-12-31 19.21.15Însă, ce e cu adevărat interesant (pentru mine, cel puţin, şi dacă aveţi vreo explicaţie nu ezitaţi să mi-o daţi), este numărul mare de ţări noi din care au provenit aceşti vizitatori.

2012-12-31 23.48.54 2012-12-31 20.10.38După cum se vede, au apărut vizitatori din Sri Lanka, Australia, Portugalia, Brazilia, Elvetia, Egipt, Albania, Iordania, Maldive, Arabia Saudita, India şi Maroc, unele de-a dreptul exotice.

Cum or fi ajuns oamenii ăia pe blogul meu habar nu am!

Cam atât cu statisticile (pe 2012).

Revelionul a fost unul super tihnit, am stat la masă cu sor-mea, cumnată-miu şi incă 2 prieteni, cu cinci copii în jurul nostru, am povestit câte-n lună şi în stele, am aprins lampioane la 12 noaptea, şi ne-am retras în maximă glorie pe la 3 dimineaţă. Fi-miu, care s-a cam speriat de pocnituri la miezul nopţii şi a băgat vreo oră se somn până la plecare, şi-a revenit brusc şi ne-a ţinut treji până la 6, aşa că m-am culcat ca în tinereţe, la ore târzii 😀

Îmi doresc să fim sănătoşi în 2013, să facem un concediu pe-afară pe undeva, să ne mutăm în casă (sau apartament) nouă, şi să fie toate bune.

Îmi mai doresc să scriu mai bine, mai mult, să mă umplu de vizitatori şi comentarii 😀

Hai s-avem un week-end excelent!

Update: este postul cu nr. 100!!